Sta pagina la xe stà trascrita, ma la gà ancora da vegner rileta.
XXXV.
A 'NA TRADITORA
Te ricordestu quando ti disevi:
Piero, so' tuta tua!
E, basandome, al cuor ti me strenzevi;
Ma, te gò conossua...
E mi, fora de mi, te rispondeva:
Nina, tesoro mio!
Povero macaron, che in ti credeva
Come se crede in Dio!
Adesso visto gò che tuta mia
(Dei altri) che ti xe!
Ma, oramai, fra mi e ti, la xe fenìa,
Cara la mia... Bebè!