Pagina:Berto Barbarani, I due canzonieri, 1917.pdf/137

Da Wikisource
Sta pagina la xe stà trascrita, ma la gà ancora da vegner rileta.
L'AVE MARIA.


     Le lusertole verde
le scapa par le sese
in fin che le se perde;

     le done del paese
le cata su i radeci1
in meso a le vanese.2

     Su un mureto, gh'è i veci
che se la conta; al posso
vien le spose co i seci.

     Co le gambe in te 'l fosso
gh'è dei putei che pocia
e i se trà l'acqua a dosso...

     La campana batocia,3
pianse l'Ave Maria
e tuti i se insenocia...

     – Oh, che malinconia!

  1. radeci: radicchi
  2. vanese: tratti d'ortaglia coltivata
  3. batocia: squilla.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikisource.org/w/index.php?title=Pagina:Berto_Barbarani,_I_due_canzonieri,_1917.pdf/137&oldid=70642"