Pagina:Berto Barbarani, I due canzonieri, 1917.pdf/135

Da Wikisource
Sta pagina la xe stà trascrita, ma la gà ancora da vegner rileta.
III.


     ― Par che su in çiel, ghe sia, come una fórbese
che taia e taia sensa carità
tuti i vestiti e le ale bianche a i angeli
in fin che nudi e vergognosi i va;

     tuta la lana, che fa su le pegore
che ne i campi del çiel pascola al sol;
tute le istanse che nualtri omeni
se ghe manda su a i santi, sensa bol!

     Par, che su in çiel ghe sia come una fórbese,
che taia e taia sensa trar mai fià,
che cuerse case e campanili e albari,
che copa autuno primavera e istà;

Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikisource.org/w/index.php?title=Pagina:Berto_Barbarani,_I_due_canzonieri,_1917.pdf/135&oldid=70639"