Sta pagina la xe stà trascrita e rileta.
Romeo Montecio, v’ho visto a cavalo
de una bianca cavala e a porta, a porta,
vu dimandavi se mi fusse morta
e tuti quanti rispondea de sì...
Pò tornavi a saltar svelto a cavalo
de la stessa cavala e, a porta, a porta,
sempre sperando che no fusse morta,
vu seguitavi a caminar così!
Bati, bati! Ci gh’è? — Ci gh’è che bate?
— J è forestieri de forestaria...
Ah, bison èssar bele teste mate,
par fermarse de note a casa mia...
e no j vol più andar via,
parchè ghe piase de starme vissin...
Tolì, tolì par vostra garansia,
tolì sta rama del me rosmarin!